Despre Lipova

 

cropped-IMG_9211.jpg

Date geografice:

Din punct de vedere al așezării , Lipova se află la intersecția paralelei de 46°6’15” latitudine nordică, cu meridianul de 21°41’15” longitudine estică.

Lipova este un oraș în județul Arad, regiunile Banat și Crișana, România, alcătuit din reuniunea a trei vechi localități: Radna și Șoimoș, pe malul drept al Mureșului, și Lipova pe malul stâng al acestuia. Are o populație de 10.313 locuitori (2011).

Orașul este situat pe ambele maluri ale râului Mureș, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului, la poalele Munților Zărandului, în zona de contact dintre aceștia cu Dealurile Lipovei. Distanța față de municipiul Arad este de 34 km, situat la vest. Lipova este la o distanță egală de extremitatea vestică a județului Arad (Nădlacul) și cea orientală (Zamul).

Suprafața orașului Lipova este de 14,790 km2. Extravilanul are o suprafață de 129 km2.

Clima zonei poate fi caracterizată drept climă temperat-continentală meoderată cu influențe oceanice.

Vegetația este formată din:

  • păduri de stejar, cer, gârniță, gorun etc. ce se întâlnesc în Munții Zărandului și Dealurile Lipovei
  • vegetația de silvostep din Lunca Mureșului.

Scurt istoric:

Prima atestare documentară a orașului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324 așezarea este menționată sub denumirea decastellanus de Lypua, topic ce reflectă caracterul fortificat al așezării de la acea vreme.

 

În perimetrul Lipovei de astăzi a existat Cetatea Șoimoș, care a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 – 1270). Prima mențiune documentară este din 1245, prin care regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătară din 1241. Cetatea Șoimoș a dispărut după mijlocul secolului al XVI-lea, împreună cu majoritatea construțiilor medievale interioare, din care, în mod sigur, biserica parohială și mănăstirea dedicată Sf. Ludovic de Toulouse, unchiul regelui Carol Robert de Anjou.

Pe teritoriul Lipovei au fost descoperite de asemenea urme ale unor vechi așezări neolitice, dacice și romane, care dovedesc prezența unei așezării mai timpurii.

În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva iar în 1440 este declarată oraș liber. Cetatea a fost în secolul XV proprietate a Huniazilor.

Fiind amplasată pe râul Mureș, deci în nordul Banatului, Lipova a fost disputată de habsburgi și de otomani. Între 1552 – 1595 și 1613 – 1718, a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Păcii de la Passarowitz în 1718, orașul a revenit definitiv în mâna habsburgilor. Totuși Lipova este una dintre puținele localități stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezentativ în acest sens.

În 1918, deputații Banatului în frunte cu Sever Bocu proclamă unirea Banatului cu România (frontiera cu Sârbia va fi trasata de comisia condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, care a trasat și frontiera româno-ungară). Dar în 1919, armata ungară bolșevică a lui Béla Kun încearcă să recucerească regiunea și este respinsă de armata româno-franceză condusă de generalii Prezan si Berthelot. Alte lupte vor avea loc în zonă în septembrie 1944între armata germană și cea română.